• Structura unui microcalculator. Definitii
– Componenta software
• Sisteme de operare / Aplicaii - instruciunea, setul de
instruciuni, program.
• Nivele de abstractizare – limbaje de nivel înalt, limbaj de
asamblare, cod main.
– Componenta hardware; blocurile funcionale
• Unitatea Central de Prelucrare - μPUG, coprocesoare
aritmetice, procesoare digitale de semnal, CISC, RISC.
• Memoria - formatul memoriei, coninut / adres, harta
memoriei, “pagini“, "segmente“, memorie de date, memorie
de program.
• Dispozitive de I/O - port de intrare/ieire.
• Magistral – date, adrese, control.
Etape de baz care trebuie urmate pentru
rezolvarea unei probleme pe calculator
analiza problemei - se stabilete exact ce
subprobleme trebuie s rezolve programul
programarea - reprezentarea problemelor
într-un mod adecvat pentru rezolvarea cu calculator
implementarea - scrierea programului care rezolv
problema într-un anumit limbaj de programare
Algoritm
• set de pai prin care se definete modul în care poate fi dus
la îndeplinire o anumit sarcin
• set ordonat de pai executabili, descrii f echivoc, care
definesc un proces finit
• rezolv o problem
• sunt în form conceptual - trebuie s fie reprezentate într-o
form în care pot s fie comunicate unui calculator –> prin
setul de instruciuni (gramatici limbaj) –> limbaj de
programare
Reprezentarea algoritmilor în calculator -> program -> software
• Rezolvarea aplicatiilor cu ajutorul calculatorului, presupune descrierea
acesteia prin succesiunea de operaii, care constituie algoritmul de
rezolvare. Descrierea se poate realiza, la început, în limbaj natural,
transpunându-se apoi într-un limbaj artificial, numit limbaj de programare
Instruciune
– Instruciunea este informaia codificat (binar) prin care se
impune microprocesorului desfurarea unei aciuni
specifice. Fiecare instruciune este asociat în mod biunivoc
cu un ir de cifre binare; deoarece acestea "codific"
instruciunile (denumite coduri).
– O instruciune reprezint cea mai simpl aciune, cu rezultat
bine precizat, din activitatea unui microcalculator a crui
unitate central de prelucrare a informaiei este un
microprocesor anume. Un microprocesor poate "recunoate"
i executa numai codurile corespunztoare instruciunilor
pentru care a fost construit.
• Totalitatea instruciunilor pe care un microprocesor le
poate recunoate i executa alctuiete setul de
instruciuni al microprocesorului respectiv.
Limbajele de programare:
procedurale - atunci când rezolvarea problemei
urmeaz anumite etape i utilizeaz nite structuri
fundamentale (precum: C, Pascal, etc.)
neprocedurale - ele se bazeaz pe reguli i sunt mai
apropiate de limbajul i modul de raionare natural (cum
sunt limbajele pentru inteligen artificial: Prolog, Lisp
Editor de legturi
• Editor de legturi = unete modulele obiect înrudite
generate de ctre compilator prin procesarea
programului surs i produce codul (programul)
executabil.
• Elementul esenial dintr-un cod obiect este codul main
care poate fi executat direct de ctre CPU.
• Link editare (editare de legturi) = producerea codului
executabil din programul obiect i a modulelor obiect
asociate (bibliotecile de funcii standard).
Surse de erori
• În dezvoltarea unui program, eventualele erori pot fi descoperite la compilare, în
timpul rulrii sau la testarea programului.
Sursele erorile pot fi datorate:
1. neînelegerii problemei de rezolvat
• - programul rezultat, de obicei nu funcioneaz sau funcioneaz din întâmplare.
2. proiectrii greite a algoritmului
• - ca urmare a proiectrii greite rezult erori logice, care conduc la funcionarea
incorect a programului (obinere de rezultate neateptate).
3. implementrii incorecte a algoritmului
• - ca urmare a implementrii greite rezult erori de sintax (erori simple de
programare), care sunt semnalate de ctre compilator i care, în principiu, pot fi
corectate uor.
4. execuiei incorecte a programului
• - se numesc erori run-time i pot fi datorate erorilor logice sau erorilor de
programare.